Se spune că părinții perfecți există, doar că ei încă nu au copii…

Este posibil oare să fii încontinuu părintele ideal, echilibrat, cel care găsește mereu înțelegerea si cheia comunicării perfecte cu copii săi? Evident că nu.

Fiecare dintre noi ajunge câteodată acasă de la muncă obosit, încărcat, simțindu-se incapabil să manifeste căldură, disponibilitate fără granițe sau energie. Sau uneori ne lipsește pur si simplu cheful sau răbdarea necesară pentru a explica cu calm copilului ce a făcut bine sau să-l ajutăm să înțeleagă ce a greșit. Putem chiar fi sinceri cu noi si să recunoaștem că simțim nevoia să ne gândim la noi înșine mai degrabă decât să ne petrecem așa numitul „timp de calitate” cu copiii.

Acest „parenting pozitiv permanent” este o iluzie.

A fi părinte este un full-time job, fără pauze, concedii, învoiri. Nu este mereu plin de împliniri, costă ceva si remunerația este una mereu incertă.

Dacă simți ca părinte ca nu mai ești persoana care era si iți plăcea in relație cu proprii copii, dacă observi la tine sau ți se spune ca manifești:

–        Epuizare fizică si emoțională;

–        Distanțare afectivă fața de copii;

–        Saturație si pierderea plăcerii in exercitarea rolului de părinte,

Atunci poate ar fi cazul să ceri ajutorul unui profesionist.

Burnoutul este provocat de presiunea pe care o simțim pentru ca ne propunem idealuri de neatins sau măcar greu de atins. Si la muncă si in plan personal si in rolul de părinte.